Fondul a anuntat luni ca poarta convorbiri pentru alocarea unui pachet de salvare pentru Ungaria, al carei sistem bancar a fost grav perturbat dupa secatuirea influxului de credit international. FMI este deja implicat in discutii cu Islanda, unde dezagregarea sectorului bancar a determinat trimiterea unei echipe pentru a obtine un posibil imprumut, saptamana trecuta. Analistii spun ca s-ar putea ca pana la urma si alte tari, inclusiv Letonia, Romania si Bulgaria, sa aiba nevoie de asistenta FMI.

Proliferarea noilor puncte fierbinti ridica noi semne de intrebare, privind modalitatilor si momentului in care va actiona FMI ca pompier financiar. In anii 1990 si la inceputul anilor 2000, misiunea Fondului s-a centrat preponderent asupra stabilizarii tarilor in curs de dezvoltare aflate in criza fiscala. Dar in ultimii ani, pe masura ce mare parte a lumii prospera, FMI s-a transformat tot mai mult din bancher in consilier financiar, reducand dramatic creditele oferite. In conditiile recentei raspandiri a crizei financiare americane in Europa, Fondul a fost in mare masura marginalizat de tarile dezvoltate, care nu dau prea mare importanta sfaturilor sale.

Dar acum cand turbulentele planetare ameninta sa provoace implozia economiilor mai mici, aflate in diverse stadii de dezvoltare, analistii spun ca fondul ar putea fi insarcinat cu stavilirea crizei prin imprumuturi tintite. Inaintea intrunirii anuale a FMI desfasurate luni la Washington, directorul administrativ al Fondului, Dominique Strauss-Kahn, a recunoscut ca in ultimele saptamani s-a inregistrat o crestere a cererilor de asistenta. El a spus ca Fondul, inarmat cu o suma de aproximativ 200 de miliarde de dolari pentru imprumuturi, va eficientiza procesul de aprobare deseori indelungat la nu mai mult de doua saptamani. El a sugerat ca va fi mai flexibil si privitor la conditiile cunoscute prin exigenta pe care le ataseaza institutia acestor imprumuturi.

Criza "a lovit multe din tarile emergente sau din tarile cu venituri mici, astfel ca trebuie sa fim gata sa raspundem si deja raspundem multor tari ce ne solicita sustinere", a spus Strauss-Kahn in cursul weekendului. "In acest scop, avem multe resurse la dispozitie si lumea trebuie sa stie ca suntem gata sa ajutam tarile care au nevoie de sprijin."
Totusi, unii critici sustin ca Fondul trebuie sa fie si mai flexibil si ca ar trebui sa se pregateasca sa ajute rapid tarile aflate in dificultate. "Din pacate, ei nu reactioneaza cu viteza pe care ne-am dori-o", spune ministrul de finante al Braziliei, Guido Mantega, intr-un interviu acordat luni. "De doi ani am vorbit de stabilirea unor linii de credit rapid care sa nu aiba acel gen de conditii despre care vorbesc ei acum. Ei trebuie sa inteleaga ca in acest punct nu ne putem permite sa lasam nici chiar o singura tara sa naufragieze."

S-ar putea ca Fondul sa fie silit sa relaxeze conditiile de creditare. Pana acum, FMI solicita promisiuni de la guvernele creditate, de a nu interveni puternic in sectoarele lor financiar si de a controla cheltuielile. Dar aceste argumente sunt acum mult mai greu de sustinut, avand in vedere masivele pachete de asistenta si interventii guvernamentale orchestrate de cei mai mari membri ai Fondului din Europa si SUA.

"Cum ar putea FMI sa se adreseze Islandei pentru a incerca sa-i pretinda conditii stricte, cand ea poate arata cu degetul spre SUA si Europa, spunand: 'Priviti, ei nu dau curs sfatului vostru. De ce am face-o noi?'", spune William Easterly, profesor de economie la New York University si mult timp economist la Banca Mondiala.
Daca creditele sau promisiunile de asistenta ale FMI pot calma nervozitatea investitorilor, acestea comporta totodata un stigmat puternic. Beneficiarii sunt uneori considerati cazuri de cos economic iar acest stigmat ii poate descuraja pe unii sa solicite ajutor. De fapt, un purtator de cuvant al FMI a spus, luni, ca desi in Islanda se afla o misiune de constatare, fondul nu a primit inca o cerere oficiala pentru finantare din partea guvernului de acolo.

Strauss-Kahn a spus, luni, ca fondul este implicat intr-un "dialog strans" cu Ungaria, tara care s-a confruntat cu fuga numerarului cand a aderat la UE in 2004, iar acum sufera de pe urma retragerii investitorilor. Bancile de aici au devenit tot mai dependente de capitalul strain, ceea ce le face deosebit de vulnerabile in acest moment. Ca si SUA, Ungaria a trait si ea peste posibilitatile sale, importand mai mult decat exporta si, in 2007, avand cel mai mare deficit bugetar din cele 27 de tari membre ale UE.

"Ungaria nu va fi singura", spune Simon Johnson, colaborator senior la Peterson Institute for International Economics si fost economist-sef la FMI. "Mai sunt si alte tari in Europa de est si centrala, cu probleme similare. Daca capitalul nu incepe sa intre in unele din aceste tari in curand, vor fi probleme mai mari."
Si alte institutii financiare multilaterale isi accelereaza reactia. Banca Mondiala a anuntat saptamana trecuta ca planifica lansarea unui fond de 3 miliarde de dolari pentru a ajuta bancile lovite de criza financiara din tarile in curs de dezvoltare care inregistreaza penurie de numerar.

Creste de asemenea ingrijorarea privind vulnerabilitatea in America latina, unde s-au inregistrat nu mai putin de 31 de crize financiare in ultimii 25 de ani. In timp ce gigantul regiunii, Brazilia isi mentine rezervele ample de numerar, America latina ca intreg incetineste puternic, dupa anii de crestere exponentiala, punand la incercare capacitatea tarilor mai mici, puternic indatorate, de a-si sustine datoriile, sistemul valutar si cel financiar.

Drept raspuns, Inter-American Development Bank a anuntat luni ca planifica aprobarea unui volum record de credite in 2009 si suplimenteaza bazinul de credite de 12 miliarde de dolari cu o suma de 6 miliarde de dolari. Suma nu este nici pe departe suficienta pentru salvarea uneia din marile economii regionale daca aceasta va avea dificultati mari. Dar imprumuturile ar putea asista tarile mai mici din America Centrala si de Sud, unde unele sunt supuse unor tensiuni grave in conditiile unei cvasi-evaporari a imprumuturilor globale intre banci. Alti creditori regionali aloca o suma aditionala de 3,3 miliarde de dolari.

"America latina a rezistat destul de bine pana cu trei saptamani in urma, dar acum constatam indicii de tensiuni", spune Luis Alberto Moreno, presedintele IDB. "Acesti bani vor fi utilizati pentru ca guvernele sa-si poata sustine bancile lor comerciale si sa acorde credit conform necesitatilor agentiilor de export pentru finante comerciale. Trebuie sa facem tot ce putem pentru mentinerea castigurilor pe care le-am obtinut in ultimii ani."

Sursa: Rador preluat de HotNews.ro